miercuri, 3 februarie 2010

Umbra unui Om


A fost odata un om . Un om inalt ,dar nu prea inalt, gras dar nu prea gras, cu ochii de un albastru nedefinit si cu parul negru ca o noapte intunecata de toamna. Nu era un om prea sociabil din fire ,dar cu toate astea vorbea mult, nu cu alti oameni ci cu el.Ii placea sa vorbeasca despre calatoriile lui imaginare in alte lumi si despre aventurile pe care le traia acolo. Dar intr-o zi , in timp ce-si povestea calatoria din “lumea adevarului” , a remarcat, ca nu era singurul care-si asculta povestea , ci mai era cineva ,sau ceva, care-l asculta cu mare atentie de jos, dar totusi din picioare .Avea un corp lung si tuguiat iar fata era intunecoasa si nedefinita , era ceva vag si lipsit de importanta. – Cine esti ? l-a intrebat omul, dar spectrul nu i-a raspuns; Ce vrei? Il intreaba din nou, dar spectrul tot nu-i raspunde; Pleaca! Ii spune omul pe un ton mai ridicat, dar acesta nu pleaca. Daca tu nu pleci, voi pleca eu! Se rasteste omul catre naluca, dar in zadar, oriunde se ducea omul venea si ea. –Ce ma fac eu cu tine ? -De ce tot te tii dupa mine si nu ma lasi in pace? Dar pana sa termine sirul de intrebari naluca a disparut, se lasase intunericul… . Off, ce bine ca a plecat ! gandii omul in drum spre casa; ajuns acasa omul se urca in pat pentru a se odihni, a inchis ochii si s-a pregatit sa intre in lumea viselor ,in lumea lui- dar totusi nu putea , il strabateau tot felul de ganduri si de intrebari ; Ce vroia naluca de la el? De ce o putea vedea dar nu o putea atinge? De ce nu vorbea? De ce… . Si uite asa s-a facut dimineata .Vazand prima raza de soare cum intra pe fereastra omul sare din pat si iese repede afara cu gandul ca poate o va intalnii din nou, dar in zadar ,naluca nu era niciunde . A asteptat ceasuri intregi … dar nu vedea desenat pe jos decat trasaturi identice cu ale lui …inexplicabil, caci ieri avea trasaturile unui om lung si tuguiat ; Imi datorezi niste explicatii! Spuse omul catre naluca. Esti un strain decat atunci cand te privesc de departe, caci cu cat ma apropii sa iti vad fata , cu atat imi semeni mai mult…de oriunde te-as privii esti parte din mine…

4 comentarii:

  1. wow fara cuvinte:X:X:Xmijto
    bafta la scris in continuare...

    RăspundețiȘtergere
  2. Spuneai ca îţi place fotografia, de ce nu alături scrierilor tale şi nişte fotografii personale ? :P

    RăspundețiȘtergere
  3. hmm...buna idee, de acum inainte voi incerca sa alatur scrierilor si cate o fotografie personala :)

    RăspundețiȘtergere